Această Spirală este pentru Preotesele/Preoții care au fost în serviciul Zeiței Mamă în alte vieți.
Este pentru cei care simt chemarea să-și reamintească de darurile și inițierile de atunci. Pentru cei care simt nevoia să-și elibereze o parte din suflet care a rămas blocat în trecut, în momentul în care s-a rupt brusc și violent relația cu Zeița Mamă, printr-o moarte violentă. Este pentru cei care simt să-și vindece rănile emoționale care au ecou și în această viață. Si pentru cei care simt nevoia să-și refacă relația cu Zeița Mamă întorcându-se acasă în punctul 0 a creației.
Ori ai fost omorât, ori ai asistat la o execuție, ori ai pârât, în aceată spirală se lucrează cu oricare din aceste răni. Se lucrează cu teama de a fi persecutat și pe ruperea relației cu Zeița Mamă.
Ce este Rana Preotesei?
Rana preotesei este memoria ancestrală și spirituală a sute de ani în care ai fost ucisă pentru înțelepciunea, intuiția și capacitatea ta de vindecare.
Vindecarea Rănii Preotesei înseamnă să îți revendici TOT ceea ce ești. Înseamnă să faci un pas înainte și să spui: “Nu, refuz să fiu vânată, persecutată și rușinată pentru că sunt o femeie puternică și independentă”.
“Este o rană spirituală colectivă, intergenerațională, care îi face pe oameni să se teamă de propria magie și putere.” – Celeste Larsen, Mage By Moonlight (Magician sub clar de lună)
„Vânătoarea de preotese/vrăjitoare îi ucidea pe acei oameni care trăiau și învățau că suntem parte a naturii. Preotesele erau profesori ai comuniunii cu natura. Ele au fost cele care au fost vânate. Și timp de un secol sau două secole au fost uciși 9 milioane de oameni în Europa. A fost o ucidere a minții ecologice. – Vandana Shiva
Rana preotesei este trauma intergenerațională care a fost transmisă prin strămoșii noștri sau durerea pe care o avem dintr-o viață trecută în care noi înșine am fost persecutați și vânați pentru că eram ceea ce oamenii percep ca fiind “vrăjitoare”. Aceasta nu este doar o rană individuală, ci una colectivă.
Rana preotesei este o traumă colectivă moștenită, care își are rădăcinile în istoria întunecată a vremurilor de foc și care se manifestă ca o teamă de a fi văzut, de a vorbi și de a intra în magia și puterea ta deplină.
În timpul Vremurilor de Ardere, zeci de mii de femei și bărbați nevinovați au fost întemnițați, torturați și executați în cele mai inumane și brutale moduri: ardere, decapitare, înecare, spânzurare. Acuzații care au scăpat de execuție au fost exilați din comunitățile lor, deposedați de statutul lor și împinși în afara vocațiilor lor.
Unele dintre aceste victime erau vindecători, moașe, femei și bărbați înțelepți și ghicitori, artiști, herbaliști care își serveau comunitățile; alții erau pur și simplu oameni care erau prea deschiși, prea bătrâni, prea bogați, prea săraci, prea frumoși sau prea urâți.
Toți au fost victime ale patriarhatului, capitalismului, imperialismului și tiraniei religioase.
Strămoșii noștri care au supraviețuit acestor vremuri întunecate au purtat amintirea acestor evenimente nu doar în mințile lor, ci și în trupurile lor. Frica, rușinea, durerea, instinctul de supraviețuire au fost transmise de-a lungul timpului și acum trăiesc în sângele și oasele noastre.
Aceasta este moștenirea Rănii Preotesei. Ea există atât la nivel de suflet, cât și la nivel de ADN. Totuși, există și la nivel social și cultural. Chiar și astăzi, legăturile toxice ale patriarhatului, capitalismului, imperialismului și tiraniei religioase restricționează exprimarea de sine. Aceste sisteme opresive dictează ce stiluri de viață, profesii, hobby-uri, interese, corpuri, haine și coafuri sunt “acceptabile” și “demne” și care nu sunt. Ele îi favorizează pe cei aflați la putere și încearcă să îi facă de rușine pe cei care intră în categoria “Celălalt”. Preotesele/Vrăjitoarele, bineînțeles, au fost întotdeauna Celălalt în ultimă instanță.
Preotesele – cele care își revendică drepturile de spiritualitate și magie date prin naștere pe Pământ și care își folosesc puterea pentru a crea schimbări în lumea lor interioară și exterioară – nu au fost niciodată cele de care ar trebui să ne temem. Întotdeauna au fost bărbații care mânuiesc torțe. Este timpul ca preotesele/vrăjitoarele să nu-și mai ascundă magia și să-și revendice puterea.
Cum apare Rana Preotesei
- Fiind etichetată ca fiind ” separată” sau “alta” sau “rea”.
- Deconectarea de la propriul tău neam cultural.
- Deconectarea de la modalitățile de vindecare folosite de strămoșii tăi.
- Sentimentul de a fi deconectată de tine însăți.
- Oprimarea convingerilor tale personale și a libertății acestor convingeri.
- Oprimarea emoțiilor tale.
- O teamă profundă de a vorbi și/sau de a fi văzută.
- Deconectarea de la abilitățile și darurile tale intuitive inerente.
- Izolarea de ceilalți și de sprijinul lor.
- O neîncredere față de alte femei sau bărbați care nu fac parte din “cercul tău interior”.
- Teama constantă de violență folosită împotriva ta.
Acum, dați-mi voie să vă întreb… cum plănuiți să vă intrați în propria putere?
- Îți ascunzi credințele spirituale și practicile spirituale de ceilalți?
- Porți o teamă profundă de a-ți spune adevărul și de a fi văzută în mod autentic?
- Experimentezi sentimente de îndoială, vinovăție și rușine cu privire la abilitățile tale intuitive?
- Te simți chemată să-ți împărtășești darurile cu lumea, dar rămâi tăcută din cauza fricii de reacții negative și de judecată?
- Te simți profund nesigură când îți spui adevărul? Faptul că ești văzută în mod autentic de către ceilalți ți se pare amenințător? Îți diminuezi propria lumină, te micșorezi și îți ascunzi darurile? Te îndoiești și îți diminuezi emoțiile și intuiția? Simțiți adesea că ești atât “prea mult”, cât și “insuficient” pentru societate?
Acestea sunt doar câteva dintre simptomele traumei psihice pe care o poartă mulți oameni spirituali și magici, cunoscută sub numele de Rana Preotesei/Vrăjitoarei.
Dacă vremurile de ardere nu mai sunt, de ce atunci această rană este atât de răspândită?
Cei mai mulți dintre noi, în țările bine dezvoltate, nu mai suntem în pericol de a fi arși pe rug, torturați, violați, decapitați, înecați etc. dar asta nu înseamnă că rănile celor care au fost arși pe rug sau au simțit teama de a fi arși pe rug dispar pur și simplu. În schimb, ele devin interiorizate ca mecanisme de adaptare nesănătoase și strategii de supraviețuire. Acestea sunt apoi transmise din generație în generație pentru a continua ciclul.
Femeia A este o rudă de-a ta care a fost martoră la atrocitățile care ți s-au întâmplat. Trăind în frică, ea face ceea ce trebuie să facă pentru a supraviețui – își ascunde abilitățile. Își ține capul plecat. Se îndepărtează de puterea ei și devine supusă și ascultătoare. Se izolează în cazul în care cineva o “descoperă”. Își diminuează puterea pentru a se amesteca. Refuză să vorbească despre traumă de teama de a nu “greși” și de a avea aceeași soartă. Își respinge neamul și practicile pentru a evita să fie “alterată”.
Femeia B se află în mulțimea de oameni care te privește cum ești omorâtă. Această femeie este confuză cu privire la ceea ce crede, dar există un lucru pe care știe că este adevărat: nu vrea să moară ca tine. Teama este atât de puternică încât decide atunci și acolo să îi “scoată” pe ceilalți care au mai multe șanse să fie “răi” decât ea. Ea raportează cu conștiinciozitate liderilor comunității sale despre “cealaltă” femeie pe care o cunoaște. Ea crede că, “dezvăluindu-i” pe ceilalți, se protejează pe ea și familia ei de trauma la care a fost martoră. Chiar dacă unele dintre femei i-au fost sau îi sunt prietene, nu poate îndrăzni să greșească în convingerile sale, pentru că atunci i s-ar putea întâmpla și ei, nu-i așa?
În ambele scenarii, femeile au interiorizat teama de a fi omorâte. Ambele femei au fost nevoite să-și reajusteze sistemul de credințe, să-și reajusteze acțiunile pentru a supraviețui. Ele au copii și le transmit aceste convingeri. Copiii lor au copii cărora le transmit credințele lor.
Art: @tarnellisart
